ÎCCJ obligă PNL să restituie 14,1 milioane de lei AEP
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv, joi, 15 octombrie 2026, recursul PNL în procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă. Liberalii trebuie să restituie la bugetul de stat 14.117.378,04 lei, sumă legată de campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din 2024.
Decizia instanței supreme confirmă hotărârea Curții de Apel București din 19 noiembrie 2025, care respinsese cererea partidului de anulare a actului emis de AEP. Dosarul a fost înregistrat la ÎCCJ pe 3 februarie 2026, după ce PNL a declarat recurs la 21 ianuarie.
Minuta publicată de ÎCCJ arată că recursul a fost respins ca nefondat. Soluția este definitivă și a fost pronunțată prin punerea ei la dispoziția părților prin grefa instanței.
Litigiul a pornit de la decizia AEP nr. 128/SC din 7 mai 2025. Documentul stabilește că PNL trebuie să verse la bugetul de stat 14.117.378,04 lei, sumă formată din cheltuieli electorale considerate nerambursabile și dintr-o diferență apărută la o factură emisă de Antena 3 SA.
PNL a cerut restituirea cheltuielilor electorale pe 13 decembrie 2024. AEP a aprobat plata a 17.650.605,51 lei prin referatul din 19 decembrie 2024, în baza OUG nr. 143/2024, adoptată după anularea alegerilor prezidențiale. Controlul ulterior a schimbat însă situația.
Raportul AEP din 7 martie 2025 a identificat două categorii de sume care nu puteau fi rambursate. Prima, de 14.109.587,59 lei, provenea din cheltuieli făcute din subvențiile primite de PNL de la bugetul de stat. A doua, de 7.790,45 lei, a rezultat dintr-o eroare de calcul la o factură Antena 3.
Autoritatea electorală a invocat articolul 48 alineatul (11) litera d) din Legea nr. 334/2006, care interzice rambursarea cheltuielilor electorale finanțate din subvenții publice. În decizie, AEP a arătat că partidul a primit deja bani de la stat pentru aceleași cheltuieli și nu mai poate încasa încă o dată rambursarea.
Documentul AEP menționează că reprezentant legal al partidului era Cătălin Predoiu, în calitate de președinte interimar al PNL. Decizia prevedea și dobânzi, penalități de întârziere și executare silită prin poprire dacă suma nu era plătită în 30 de zile de la comunicare.
Anexa deciziei cuprinde 38 de poziții de cheltuieli. Printre ele apar sume pentru publicitate online, televiziuni și presă scrisă, dar și pentru servicii de campanie, închirieri și comisioane bancare. Cea mai mare factură menționată este de 1.890.348 de lei, emisă de Avandor International SRL.
În listă apar și Campus Media TV SRL, cu o factură de 1.360.121,39 lei, DBV Media House SRL, cu 1.171.143,14 lei, Kensington Communications SRL, Casimo Sibinvest SRL, RTV HD SRL, B1 TV Channel SRL și Antena 3 SA. Pentru factura de 144.000 de lei emisă de Antena 3, AEP a identificat o diferență de 7.790,45 lei și a invalidat suma suplimentară.
PNL a atacat decizia AEP în instanță pe 12 august 2025. Curtea de Apel București i-a respins cererea pe 19 noiembrie 2025, iar ÎCCJ a menținut soluția după recursul judecat în septembrie și amânat pentru 8 octombrie, apoi pentru 15 octombrie 2026.
Procesul vine într-un moment în care PNL avea datorii de peste 150 de milioane de lei. Ilie Bolojan a cerut un audit financiar după preluarea conducerii interimare, iar în iulie 2025 a spus că datoriile vor fi plătite inclusiv din cotizațiile membrilor.
În aceleași controale făcute după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, AEP a cerut sume înapoi și altor partide. USR a restituit în mai 2025 aproximativ 5,1 milioane de lei, iar AUR a contestat în instanță o obligație de restituire de peste un milion de lei.
