Programul de guvernare Luca Niculescu-PSD: miniștri și măsuri
Guvernul propus de Luca Niculescu are 12 reprezentanți ai PSD, șase independenți și un ministru delegat pentru Învățământ Preuniversitar. Dacă înțelegerea dintre Luca Niculescu, PSD, PNL și UDMR este respectată, Executivul ar avea 279 de voturi la învestire, cu sprijinul minorităților naționale, UPR și PACE-Întâi România.
În varianta prezentată, portofoliile independente merg la Nazare Alexandru la Finanțe, Neculăescu Sebastian-Dănuț la Externe, Dumitru Costinel-Bogdan la Digitalizare și Inteligență Artificială, Chisăliță Dumitru la Energie, Costreie Valentin-Sorin la Educație și Ciocan Ioana-Ruxandra Victoria la Cultură.
PSD ar urma să conducă prin Marian Neacșu la Interne, Florin Barbu la Agricultură, Alexandru Rogobete la Sănătate, Florin Manole la Muncă, Daniel Zamfir la Economie, Radu Marinescu la Justiție, Alexandru Stoica la Dezvoltare, Ștefan Ovidiu Popa la Transporturi, Natalia Intotero la Mediu, Mihai Ghigiu la Investiții și Proiecte Europene, Ștefan Radu Oprea la Apărare și Sorin-Gabriel Ionescu la Învățământ Preuniversitar.
Programul de guvernare spune că România trebuie să treacă de la o economie bazată pe import și pe forță de muncă ieftină la una sprijinită pe producție internă, inovare și tehnologie. Documentul mai cere reducerea deficitului prin cheltuieli mai eficiente, colectare mai bună și combaterea marii evaziuni, fără tăieri care să afecteze investițiile, producția și puterea de cumpărare.
La Muncă, guvernul vrea locuri de muncă decente, formare profesională pentru meseriile cerute pe piață și servicii sociale centrate pe beneficiar. La Sănătate, Executivul propune mutarea treptată a accentului de la spitale către prevenție, medicina de familie și ambulatoriu.
În Educație, programul promite șanse egale pentru copii, indiferent de venituri, mediu, etnie sau limba vorbită. Executivul vrea și corectarea graduală a efectelor Legii nr. 141/2025, cu impact negativ asupra elevilor și profesorilor, plus trei reforme de durată pentru finanțare, cercetare și curriculum.
La Energie, documentul prevede dezvoltarea producției, a stocării, a rețelelor și a consumului flexibil. Guvernul spune că va adăuga peste 5.000 MW până la finalul lui 2027 și va obține circa 8 miliarde de metri cubi de gaze anual din Marea Neagră, pentru a reduce dependența de importurile scumpe de electricitate până la finalul lui 2028.
În infrastructură, Executivul vrea să termine șantierele începute și să dea prioritate transportului feroviar, folosind fonduri europene, instrumentul SAFE, parteneriate public-private și bugetul național. La Agricultură, planul vorbește despre acces la apă, capacități de depozitare și procesare, plus sprijin stabil și la timp pentru fermieri.
Guvernul își mai propune o administrație de mediu digitalizată, finanțarea proiectelor mature și măsuri pentru secetă și inundații. La stat, programul cere dimensionarea aparatului public după atribuții și o administrație digitală în care identitatea, datele, plățile și serviciile să funcționeze integrat.
Pe zona fiscală și socială, documentul spune că noua lege a salarizării în sectorul public ar urma să fie elaborată în 2027, sub coordonarea lui Florin Manole. Programul prevede și menținerea cheltuielilor de personal sub control, cu scăderea ponderii lor în PIB de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2031.
Executivul anunță și indexarea pensiilor din 2027, pentru protejarea puterii de cumpărare. Documentul mai cere creșterea salariului minim printr-un mecanism de actualizare la 12 luni și menționează că guvernele Ciolacu și Bolojan au blocat în ultimii doi ani indexarea pensiilor cu rata inflației.
La Interne, programul vorbește despre reorganizarea Poliției și Jandarmeriei, delimitarea atribuțiilor poliției locale, reducerea violenței stradale și actualizarea cadrului legal pentru procesarea automată a abaterilor rutiere. Documentul mai prevede o structură centrală de comunicare strategică împotriva ingerințelor informaționale externe și o Strategie Națională pentru Siguranță Internă 2027-2031.
În apărare și politică externă, guvernul invocă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, amenințările hibride și riscurile din zona Mării Negre. Executivul vrea să crească gradual cheltuielile de apărare spre 5% din PIB, să coreleze înzestrarea cu industria națională și să ducă politica externă pe o linie bazată pe consens național, apartenența la UE și NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA.
La fonduri europene, documentul urmărește încasarea ultimelor plăți din PNRR, accelerarea politicii de coeziune 2021–2027 și pregătirea Fondului Social pentru Climă. Guvernul mai vrea să negocieze bugetul european pentru perioada 2028–2034 și să treacă de la administrarea fondurilor la gestionarea investițiilor.
Programul include și măsuri pentru comunități, cu accent pe diversitatea etnică, lingvistică și religioasă, pe diaspora și pe Republica Moldova, menționată ca prioritate strategică distinctă. Executivul mai spune că vrea acces la cultură și sport pentru toți cetățenii, indiferent de locul în care trăiesc, de venituri sau de existența unei dizabilități.
