Canada discută cu UE un statut de „membru asociat”

Premierul canadian Mark Carney poartă de mai multe luni discuții cu lideri europeni despre o apropiere fără precedent de Uniunea Europeană, după deteriorarea relațiilor comerciale cu Statele Unite. Ottawa și Bruxelles analizează o formulă care ar putea da Canadei statutul de „membru asociat” al UE, potrivit The Wall Street Journal.

Planul urmărește o cooperare mai strânsă în domenii economice și strategice, fără ca Ottawa să ceară aderarea deplină la blocul comunitar sau la piața unică. Carney i-a cerut emisarului său special pentru Europa să studieze cele mai ambițioase variante de apropiere, iar grupuri tehnice lucrează la detaliile unei reorientări a unei economii dependente timp de aproximativ jumătate de secol de relația cu SUA.

Premierul canadian a discutat cu lideri din Franța, Italia, Germania și din statele scandinave despre integrarea mai profundă a Canadei, care are 41 de milioane de locuitori, în structurile economice europene. Oficiali canadieni și europeni citați de WSJ spun că Bruxellesul este deschis ideii de „membru asociat”.

Negocierile vizează și o conectare informală la piața unică europeană, evaluată la 21.000 de miliarde de dolari, în energie, inteligență artificială, minerale critice pentru baterii și semiconductori, dar mai ales în apărare. În practică, mărfurile, serviciile și angajații canadieni din aceste sectoare ar putea circula cu mai puține obstacole între Canada și Europa.

În discuțiile cu Franța, părțile au analizat și posibilitatea ca cetățenii canadieni să poată locui și lucra în Europa fără viză. Președintele francez Emmanuel Macron discută frecvent cu Mark Carney, potrivit oficialilor familiarizați cu negocierile.

Canada și UE discută și despre cabluri submarine între cele două continente, despre centre de date construite în comun, sisteme de stocare în cloud și noi rețele de sateliți care să nu depindă de marile companii americane de tehnologie. Carney susține și construirea conductelor necesare pentru ca gazele canadiene, exportate în mod obișnuit peste granița cu SUA, să poată fi redirecționate către aliații europeni care încearcă să renunțe la energia rusească.

Planurile includ și folosirea spărgătoarelor de gheață pentru deschiderea unei rute arctice prin Pasajul de Nord-Vest, pe unde îngrășămintele canadiene ar putea ajunge în Europa. Cele două părți vor să interconecteze instituțiile de cercetare și să creeze o rețea științifică suficient de puternică pentru a concura cu sistemul universitar american.

Premierul canadian încearcă și să includă Canada în programul european de schimburi universitare, astfel încât mai mulți studenți canadieni și europeni să poată studia pe celălalt continent. Discuțiile rămân complicate de regulile europene privind originea produselor, iar aproximativ două treimi din exporturile Canadei merg în Statele Unite, peste cea mai lungă frontieră terestră din lume.

Carney urmează să se adreseze joi Parlamentului European și să ofere mai multe detalii despre plan. La un summit bilateral programat la scurt timp după discurs ar urma să fie anunțate noi grupuri de lucru care să transforme propunerile în proiecte concrete.

WSJ a discutat cu oficiali din 12 guverne implicate în negocieri. Potrivit acestora, ambițiile lui Carney depășesc ce a prezentat public până acum, iar unele persoane implicate în discuții au încetat să mai folosească platforme americane precum Gmail sau WhatsApp.

„Este o schimbare tectonică realizată prin grupuri de lucru și birocrație. Este complet lipsită de spectaculozitate, dar are consecințe uriașe”, a declarat un oficial canadian implicat în negocieri.

Sursa: Digi24