România are puțini adulți la cursuri, deși cere muncitori calificați

România se confruntă cu lipsa angajaților calificați, dar foarte puțini adulți merg la cursuri de pregătire profesională. În 2024, doar 4% dintre românii cu nivel scăzut de calificare au urmat astfel de programe, față de 27% dintre cei cu studii superioare, potrivit OCDE.

Raportul OCDE din martie 2026, citat în analiza din „Adevărul Financiar”, arată și alte diferențe mari. Participarea adulților la educație sau formare a fost de 8% în mediul rural și de 24% în mediul urban. În rândul șomerilor, proporția a coborât la 5%.

Estimările Cedefop prezentate de Comisia Europeană indică o creștere cu 26% a cererii de lucrători cu înaltă calificare în România până în 2035. Prognoza Cedefop actualizată în iulie 2026, citată de publicație, estimează și că numărul angajaților din IT și comunicații va urca în medie cu 7,8% pe an până în 2035.

Raluca Pârvu, Business Manager BPI Romania, spune că lipsa calificării limitează accesul la slujbe mai bine plătite, iar veniturile mici fac greu de suportat costul unei noi pregătiri. Ea descrie un cerc vicios: tocmai oamenii care au nevoie de sprijin pentru a-și schimba situația profesională ajung cel mai greu la cursuri.

Un curs de calificare de nivel 1 poate costa cel puțin 1.000 de lei, potrivit Ralucăi Pârvu. Pentru un angajat plătit cu salariul minim, suma devine dificil de acoperit după cheltuielile curente.

Lipsa banilor se adaugă lipsei de timp. Un raport OCDE din iunie 2026, menționat în articolul-sursă, indică drept obstacole munca, responsabilitățile familiale și costurile formării.

Nevoia de competențe noi nu se oprește la sectorul IT. În industrie, trecerea de la operațiuni manuale la echipamente automatizate cere angajați care să le opereze și să le supravegheze. Potrivit OCDE, firmele au deja dificultăți în recrutarea specialiștilor IT, a inginerilor și a unor lucrători calificați din industrie.

Aproape 40% dintre lucrătorii din România activează într-un domeniu diferit de cel în care s-au specializat, arată o analiză OCDE din 2025 citată în articol. Raluca Pârvu spune că posturile vacante din industrie și construcții nu garantează găsirea candidaților în localitatea dorită și la salariul oferit de angajator.

Companiile reacționează diferit. Unele plătesc calificări recunoscute prin diplomă, iar altele, presate de nevoia imediată de personal, recrutează lucrători din străinătate, explică specialista. Ea arată că firmele mari au, de regulă, bugete pentru dezvoltare profesională, spre deosebire de angajatorii care oferă doar instruire pentru sarcinile curente.

Raportul OCDE din martie 2026, citat de publicație, plasează aproximativ 12% dintre lucrătorii români într-o categorie cu risc ridicat de automatizare. Indicatorul nu înseamnă că posturile vor dispărea complet, dar tehnologia poate prelua o parte dintre activități și poate schimba competențele cerute.

România are o strategie națională pentru formarea adulților pentru perioada 2023-2027. Printre recomandările OCDE prezentate în articol se află stimulentele pentru companiile care investesc în personal, sprijinul financiar pentru persoanele vulnerabile și programele mai bine aliniate la cererea pieței.

Raluca Pârvu propune stimulente fiscale pentru angajatori, credite individuale de formare și concedii plătite pentru cursuri, în condițiile în care digitalizarea ajunge și la personalul de execuție.