Ora de iarnă modifică somnul și dispoziția, spune un psihiatru

Trecerea la ora de iarnă schimbă ritmul biologic al organismului și poate influența somnul, dispoziția și funcționarea psihică, potrivit Codrinei Rădulescu, medic specialist psihiatru la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași. Ea avertizează că simptomele emoționale persistente nu trebuie ignorate.

Medicul a declarat pentru Agerpres că pregătirea pentru schimbarea sezonului ar trebui să includă și grija pentru sănătatea mintală. Ea spune că organismul transmite semnale care trebuie recunoscute și că somnul, lumina naturală, mișcarea și relațiile sociale au un rol important în această perioadă.

„Din perspectiva psihiatriei moderne, este esențial să privim aceste modificări produse de trecerea la ora de iarnă prin prisma relației dintre creier, organism și mediul înconjurător”, a declarat Codrina Rădulescu. Ea a adăugat că sănătatea mintală nu este separată de ritmul biologic, ci face parte dintr-un sistem aflat permanent în interacțiune cu mediul.

Potrivit medicului, trecerea la ora de iarnă aduce teoretic o oră de somn în plus, însă scăderea duratei de lumină naturală poate influența mecanismele neurobiologice care reglează echilibrul emoțional. În această perioadă pot apărea schimbări ale dispoziției, scăderea energiei, dificultăți de concentrare, iritabilitate, somnolență ziua și, în unele cazuri, accentuarea simptomelor anxioase sau depresive.

Codrina Rădulescu a spus că nu orice persoană care resimte aceste schimbări dezvoltă o tulburare psihică. Totuși, tranziția către sezonul rece poate deveni un factor de vulnerabilitate pentru persoanele predispuse sau pentru cele care au deja o afecțiune psihiatrică.

Medicul a explicat că organismul funcționează după un ritm circadian, care reglează somnul, starea de veghe, secreția hormonală, temperatura corporală, metabolismul și mai multe funcții cognitive și emoționale. Centrul de coordonare se află în creier, în nucleul suprachiasmatic, care primește informații despre lumină și întuneric prin retină.

Un rol esențial îl are melatonina, hormonul produs de glanda pineală. Secreția ei crește în întuneric și pregătește organismul pentru somn. Lumina influențează această secreție și reglează starea de alertă și ritmul somn-veghe, a precizat specialistul.

„Odată cu trecerea la ora de iarnă, nu se modifică doar ceasul de pe perete, ci și relația dintre programul nostru social și ritmul biologic”, a punctat ea. În plus, zilele devin mai scurte, iar expunerea la lumina naturală scade.

Din punct de vedere neurobiologic, lumina influențează și sistemele neurotransmițătoare implicate în reglarea dispoziției, inclusiv circuitele serotoninergice și dopaminergice. Acestea controlează emoțiile, motivația, recompensa și nivelul de energie, iar schimbarea expunerii la lumină poate produce modificări în felul în care oamenii se simt și funcționează zilnic.

Medicul a spus că una dintre cele mai frecvente manifestări este scăderea tonusului psihic. Unele persoane descriu oboseală persistentă, lipsă de motivație, iritabilitate, toleranță redusă la stres, somnolență în timpul zilei sau dificultăți de adormire și treziri nocturne. Pot apărea și dificultăți de concentrare, probleme de memorie și eficiență mai scăzută la locul de muncă.

Tot în această perioadă, unele persoane au un apetit crescut, mai ales pentru alimente bogate în carbohidrați, și reduc activitatea fizică sau participarea la viața socială. Codrina Rădulescu a precizat că aceste manifestări nu apar la toată lumea și, în majoritatea cazurilor, durează puțin.

Medicul a atras atenția și asupra diferenței dintre modificările temporare ale dispoziției și depresia propriu-zisă. Reducerea expunerii la lumină naturală poate accentua simptomele depresive la unele persoane, iar în anumite cazuri poate apărea tulburarea afectivă sezonieră, cunoscută și ca depresie sezonieră.

Forma aceasta apare prin episoade depresive recurente în lunile de toamnă și iarnă, cu ameliorare în sezonul primăvară-vară. Tabloul poate include dispoziție depresivă, pierderea interesului, fatigabilitate, hipersomnie, creșterea apetitului, tendința de izolare și dificultăți de concentrare. În formele severe, pot apărea sentimente de inutilitate, lipsă de speranță și gânduri sumbre.

Codrina Rădulescu a subliniat că tristețea de sezon nu trebuie confundată cu depresia clinică. Diagnosticul cere o vizită la medicul psihiatru și o evaluare care ia în calcul intensitatea, durata, caracterul recurent și impactul simptomelor asupra funcționării persoanei, precum și istoricul medical.

Persoanele cu antecedente de tulburare depresivă majoră recurentă, tulburare afectivă bipolară sau alte afecțiuni psihiatrice pot avea nevoie de o atenție sporită din partea familiei în această perioadă, a mai declarat medicul.