Ucraina cere UE încă 32,6 miliarde de euro pentru 2026
Ministrul ucrainean de finanțe, Sergii Marcenko, a cerut sâmbătă Uniunii Europene o finanțare suplimentară de 32,6 miliarde de euro pentru anul viitor. Solicitarea a venit la Dublin, după reuniunea informală a miniștrilor de finanțe din statele UE.
Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, a spus că executivul comunitar va analiza cererea, în condițiile în care agresiunea rusă împotriva Ucrainei s-a intensificat. Potrivit lui, Bruxellesul și Kievul lucrează împreună pentru a stabili exact nevoile de finanțare ale Ucrainei.
Marcenko a afirmat că Ucraina are acum „nevoi de finanțare neacoperite” de aproximativ 32,6 miliarde de euro. Dombrovskis a precizat că, într-un termen relativ scurt, cele două părți vor putea cuantifica deficitul pentru anul viitor.
Comisarul european a arătat că necesarul Ucrainei crește odată cu invazia rusă și a invocat inclusiv evaluările Fondului Monetar Internațional. Acestea indică faptul că ajutorul extern deja promis ar putea să nu fie suficient și ar putea necesita o suplimentare.
Suma cerută acum de Kiev s-ar adăuga programului european de asistență financiară de 90 de miliarde de euro. Din acest pachet, Ucraina primește în tranșe, până la sfârșitul anului viitor, 60 de miliarde de euro pentru achiziții militare și 30 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitului bugetar.
Împrumutul va trebui rambursat doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”. În caz contrar, plata va reveni statelor UE care au acceptat să garanteze mecanismul. Ungaria, Cehia și Slovacia au refuzat să participe la garanții.
Dombrovskis a spus și că executivul comunitar nu exclude reluarea discuțiilor despre folosirea activelor rusești înghețate în UE pentru finanțarea Ucrainei. Spania, Polonia, Olanda și Suedia au cerut luna trecută această opțiune într-o scrisoare, în care au avertizat că împrumutul de 90 de miliarde de euro nu ar fi suficient.
Propunerea privind activele rusești a fost discutată și în decembrie 2025, dar statele UE nu au ajuns atunci la un consens. Belgia s-a opus, iar guvernul de la Bruxelles a invocat riscul unor represalii ale Moscovei, în condițiile în care cea mai mare parte a acestor active se află pe teritoriul său.
În cele din urmă, statele membre au convenit ca împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina să fie finanțat prin emiterea de datorie comună a UE, garantată de statele membre, cu excepția Ungariei, Cehiei și Slovaciei.
Sursa: Știri pe surse
