Acumularea Trei Ape din Munții Semenic, golită controlat pentru reabilitarea barajului
Lacul de acumulare Trei Ape, situat în Munții Semenic, se pregătește pentru una dintre cele mai ample intervenții din ultimele decenii. În această toamnă, nivelul apei din lac va fi redus semnificativ, ca urmare a unor lucrări de reabilitare esențiale la echipamentele hidromecanice ale barajului. Decizia survine după aproximativ 60 de ani de la punerea în funcțiune a amenajării hidrotehnice, care a devenit un reper atât pentru producția de energie, cât și pentru dezvoltarea turismului local.
Administrarea barajului revine unei companii specializate, care a anunțat că operațiunea de golire va începe după finalul sezonului estival, pentru a minimiza efectele asupra turismului și a activităților economice din Gărâna și Brebu Nou, două sate pitorești aflate în imediata apropiere a lacului. Lucrările sunt gândite în mai multe etape: inițial, vor fi înlocuite componentele hidromecanice ușor accesibile, urmate de golirea controlată a lacului, apoi de reumplerea treptată a acumulării, proces estimat să dureze aproximativ trei luni, în funcție de precipitații și de debitele râurilor care alimentează lacul.
Lacul Trei Ape are o suprafață de peste 50 de hectare și a fost construit la începutul anilor 1960, cu rol principal hidroenergetic. Barajul, ridicat la o altitudine de peste 850 de metri, a reprezentat o inovație la vremea sa, fiind primul din România edificat din anrocamente cu miez de argilă. Acumularea reține apele pâraielor Grădiște, Semenic și Brebu, care dau naștere râului Timiș, unul dintre cele mai importante din vestul țării.
Pe lângă utilitatea tehnică, lacul a devenit rapid o destinație căutată de turiști, mai ales în perioada comunistă și în deceniile imediat următoare. Zona era preferată de familii din Reșița, Timișoara și chiar de vizitatori din Serbia, pentru peisajele spectaculoase și posibilitățile de recreere în aer liber. Cu timpul, însă, odată cu schimbările demografice și industriale, numărul turiștilor a scăzut, iar satele din jur au cunoscut un proces de depopulare accentuat.
Rolul strategic al lacului rămâne însă cel hidroenergetic. Apa acumulată la Trei Ape este utilizată la producerea energiei electrice, contribuie la alimentarea cu apă a municipiului Reșița, la regularizarea debitului râului Timiș și la limitarea pericolului de inundații în aval. Acumularea face parte dintr-un sistem hidroenergetic extins, ce cuprinde mai multe baraje și hidrocentrale, unele elemente de infrastructură datând chiar de la începutul secolului trecut. Cheia întregului sistem este hidrocentrala Crăinicel 2, unde ajunge cea mai mare parte a apei de la Trei Ape, aceasta având o capacitate instalată de peste 9 MW.
În ultimii ani, lacul Trei Ape a resimțit efectele secetei prelungite și ale colmatării, fenomene care au redus semnificativ nivelul apei și au scos la suprafață zone întinse din fostul fund al lacului. Localnicii și proprietarii de pensiuni au semnalat în repetate rânduri scăderea nivelului apei, iar specialiștii atrag atenția că lacurile de acumulare de mici dimensiuni sunt deosebit de vulnerabile la colmatare, în special în zonele cu relief accidentat sau cu versanți susceptibili la eroziune.
Colmatarea este accelerată atât de factori naturali, precum eroziunea și aluviunile aduse de afluenți, cât și de intervențiile umane, cum ar fi defrișările, schimbările de utilizare a terenurilor sau dezvoltarea infrastructurii. Aceste procese fac ca, periodic, barajele să necesite intervenții de amploare pentru a-și putea menține atât funcția energetică, cât și rolul de protecție împotriva inundațiilor.
Reabilitarea programată la lacul Trei Ape reprezintă, astfel, o măsură esențială pentru siguranța și funcționarea pe termen lung a unui obiectiv hidrotehnic cu impact major în regiunea Banatului Montan. Chiar dacă golirea lacului va aduce temporar neplăceri pentru turism, autoritățile și administratorii speră că, după încheierea lucrărilor, zona își va recăpăta atractivitatea, iar acumularea va continua să deservească atât comunitățile locale, cât și sistemul energetic regional.
(Adevărul)
