Rusia Unită conduce alegerile parlamentare din Rusia

VN VoiceNews 21 septembrie 2026 3 min. de citit
Rusia Unită conduce alegerile parlamentare din Rusia

Partidul Rusia Unită, formațiunea aflată la putere și susținută de Vladimir Putin, conduce detașat după alegerile parlamentare din Rusia, desfășurate între 18 și 20 septembrie. Rezultatele oficiale parțiale îi atribuie 57,5% din voturi, într-un scrutin marcat de restricții asupra opoziției anti-război și de un atac masiv cu drone asupra Moscovei și altor regiuni.

Rusia Unită se află la mare distanță de celelalte partide care ar urma să intre în Duma de Stat. Printre acestea se numără Partidul Comunist, LDPR, Oameni Noi și Rusia Justă, formațiuni care, potrivit Reuters, au susținut în repetate rânduri poziții apropiate de cele ale partidului de guvernământ în chestiuni majore.

Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte, a salutat rezultatul și a spus că acesta ar arăta încrederea alegătorilor în Rusia Unită.

Scrutinul a fost primul pentru Duma de Stat de la invazia rusă la scară largă în Ucraina, începută în februarie 2022. Vladimir Putin a prezentat alegerile drept o demonstrație de sprijin pentru militarii ruși și pentru politicile Kremlinului.

Ultima zi de vot a coincis cu un atac de amploare asupra Moscovei. Autoritățile ruse au anunțat că sute de drone au fost lansate asupra capitalei și a altor regiuni, iar atacul a provocat victime și pagube materiale.

Trei persoane au murit în regiunea Moscovei, potrivit autorităților locale, iar o instalație a rafinăriei de petrol din capitală a fost avariată. Reuters a relatat că acesta a fost unul dintre cele mai ample atacuri asupra regiunii Moscovei de la începutul războiului.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a acuzat Ucraina că a urmărit să perturbe procesul electoral. „Cel mai mare atac al dronelor inamice a fost respins”, a declarat el pe Telegram. „Acest atac fără precedent a fost în mod clar planificat cu scopul de a perturba alegerile. Inamicul nu a reușit.”

Ministerul rus al Apărării a afirmat că Ucraina a lansat și rachete de croazieră „Flamingo” și că aproape 2.000 de drone ucrainene și opt rachete de croazieră au fost doborâte în ultimele 24 de ore. Instituția a mai spus că Rusia își va intensifica atacurile asupra unor obiective militare din Ucraina. Aceste informații provin din declarațiile autorităților ruse și nu au fost confirmate independent de Reuters.

În paralel cu atacurile cu drone, autoritățile electorale ruse au raportat mai multe valuri de atacuri cibernetice asupra sistemelor de votare. Oficialii au susținut însă că acestea nu au împiedicat desfășurarea scrutinului.

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat că atacurile nu au descurajat alegătorii. „Cu cât ne exercită mai multă presiune, cu atât observăm un nivel fără precedent a ceea ce aș numi unitate publică”, a spus ea, potrivit agenției RIA.

Participarea la vot ajunsese la aproape 57% în cursul serii, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale.

Opoziția rusă aflată în exil le-a cerut alegătorilor care se opun Kremlinului să formeze cozi la secțiile de vot la prânz, ca formă simbolică de protest. În mai multe locuri au apărut astfel de rânduri, însă impactul asupra rezultatului final nu era clar.

Scrutinul s-a desfășurat într-un sistem politic în care participarea opoziției anti-război a fost puternic limitată. Majoritatea candidaților care s-au pronunțat împotriva războiului nu au putut participa la alegeri.

Partidul liberal Yabloko a încercat să profite de nemulțumirea provocată de război, dar reprezentanții săi au denunțat presiunile exercitate asupra formațiunii. Doi lideri ai partidului au primit pedepse cu închisoarea înaintea scrutinului pentru declarații legate de conflict.

În Rusia, criticarea armatei sau difuzarea unor informații pe care autoritățile le consideră false poate fi pedepsită cu ani de închisoare.

Liderul Yabloko, Nikolai Rybakov, a recurs la un gest simbolic de protest, anulându-și buletinul de vot și scriind pe acesta numele partidului și mesajul „Pentru pace”.

Kremlinul susține că măsurile de control și cenzura sunt necesare în timpul a ceea ce numește „operațiunea sa militară specială” din Ucraina. Moscova descrie războiul drept o confruntare existențială cu Occidentul și acuză serviciile ucrainene că încearcă să provoace instabilitate în interiorul Rusiei.

Sursa: Adevărul