Rusia Unită obține 57,5% la alegerile parlamentare
Partidul Rusia Unită conduce cu aproximativ 57,5% din voturi la primele alegeri parlamentare organizate în Rusia după invazia Ucrainei. Opoziția anti-război a fost în mare parte exclusă din scrutin, iar votul s-a încheiat duminică, după trei zile.
Potrivit datelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale, Rusia Unită avea aproape 58% din voturile pentru listele de partid după numărarea a aproximativ 58% dintre secții. Prezența la vot era de puțin sub 57% duminică seara.
Rezultatele finale vor fi stabilite după încheierea numărătorii. Duma de Stat are 450 de mandate, dintre care 225 sunt atribuite pe liste de partid, iar 225 în circumscripții uninominale. Rusia Unită conduce clar la votul pe liste și are o poziție favorabilă și în majoritatea curselor uninominale.
Alte patru formațiuni merg spre reprezentare parlamentară: Partidul Comunist, LDPR, Oameni Noi și Rusia Justă. Reuters și AP notează că aceste partide au susținut în mod obișnuit principalele inițiative ale Kremlinului, inclusiv în chestiuni legate de războiul din Ucraina. În legislatura precedentă, Rusia Unită controla deja peste două treimi dintre mandatele Dumei.
Vladimir Putin a prezentat scrutinul drept un test al sprijinului pentru armata rusă și pentru politica Kremlinului. Înainte de deschiderea urnelor, președintele rus le-a spus alegătorilor că votul lor va arăta că „milioane de oameni” îi susțin pe militarii ruși și că societatea rămâne unită în fața presiunilor externe.
Scrutinul s-a desfășurat într-un cadru politic restrâns. Iabloko, singurul partid înregistrat care se opunea public războiului și cerea negocieri de pace, a fost eliminat în august de pe lista pentru votul pe partide, după o decizie a Curții Supreme a Rusiei. Instanța a invocat încălcări ale regulilor electorale, acuzații contestate de partid.
Unii candidați Iabloko au rămas în cursă în circumscripții individuale, dar partidul nu a mai putut participa la votul național pe liste. Înaintea scrutinului, mai mulți politicieni anti-război au fost încarcerați, împiedicați să candideze sau au plecat din țară. Boris Nadejdin, unul dintre puținii politicieni ruși cunoscuți pentru criticile publice la adresa războiului, a părăsit Rusia în august după ce fusese declarat „agent străin” și exclus din cursa electorală.
Rusia nu a invitat observatori ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa la alegeri. Președintele Adunării Parlamentare a OSCE a spus că această decizie încalcă angajamentele asumate de Rusia în cadrul organizației, iar Moscova a acuzat OSCE de standarde duble.
Iabloko și Partidul Comunist au reclamat, la rândul lor, probleme privind accesul observatorilor în unele secții și alte posibile nereguli. AP precizează că unele dintre aceste acuzații nu au putut fi verificate independent. Autoritățile electorale ruse au susținut că sistemul de vot electronic a fost ținta unor atacuri cibernetice, dar au spus că acestea nu au afectat semnificativ desfășurarea scrutinului.
Alegerile s-au desfășurat și în Crimeea și în părți din regiunile ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson aflate sub control rusesc. Rusia susține că aceste teritorii îi aparțin după anexările proclamate de Moscova, iar Ucraina și Uniunea Europeană nu le recunosc. UE a calificat organizarea scrutinului în teritoriile ocupate drept o încălcare a dreptului internațional.
Ultima zi de vot a coincis cu unul dintre cele mai ample atacuri cu drone asupra Moscovei și regiunii înconjurătoare. Autoritățile ruse au raportat interceptarea unui număr mare de drone, iar mai multe persoane au fost ucise sau rănite în regiunea Moscovei. O rafinărie din capitala rusă a fost lovită, iar oficialii ruși au acuzat Ucraina că a încercat să perturbe alegerile.
Sursa: Știri pe surse
