Siguranța rutieră în România: provocări, statistici și măsuri pentru reducerea accidentelor

România, în fruntea clasamentului european privind pericolul pe șosele

România se confruntă de ani buni cu probleme majore legate de siguranța rutieră, ocupând constant primele poziții în Uniunea Europeană la capitolul mortalitate în accidentele de circulație. Datele recente arată că, în anul 2024, țara a înregistrat o rată de 78 de decese rutiere la un milion de locuitori, cea mai ridicată din blocul comunitar. Această statistică îngrijorătoare evidențiază o realitate dură: drumurile din România continuă să fie un pericol atât pentru șoferi, cât și pentru ceilalți participanți la trafic.

Aproximativ jumătate dintre cele aproape 1.500 de victime anuale ale accidentelor rutiere sunt pietoni și bicicliști, grupuri considerate vulnerabile. Chiar dacă anumite măsuri implementate la nivel național au dus la o ușoară scădere a numărului de decese, bilanțul rămâne alarmant: în medie, patru persoane își pierd zilnic viața pe șoselele din România, iar alte nouă sunt grav rănite.

Factori care potențează riscurile: infrastructură deficitară și comportament agresiv

Una dintre principalele cauze ale numărului ridicat de accidente este infrastructura rutieră insuficient dezvoltată și slab întreținută. Numeroase drumuri naționale și județene sunt afectate de gropi, lipsa marcajelor sau semnalizării corespunzătoare. Modernizarea infrastructurii avansează lent, iar construirea de autostrăzi rămâne mult sub cerințele unei țări membre a UE.

Pe lângă starea drumurilor, un alt factor agravant îl reprezintă comportamentul șoferilor. În România, agresivitatea la volan este adesea întâlnită, iar manevrele periculoase, depășirile riscante și lipsa respectului față de ceilalți participanți la trafic sunt comportamente frecvente. Experții atrag atenția că schimbarea acestor obiceiuri de conducere va necesita timp, iar transformarea mentalităților nu se poate produce peste noapte.

Schimbări legislative și inițiative recente pentru creșterea siguranței

Conștiente de gravitatea situației, autoritățile au început să adopte măsuri menite să reducă numărul accidentelor și să crească disciplina în trafic. Printre acestea se regăsesc modificări legislative care definesc clar comportamentele agresive la volan și înăspresc sancțiunile pentru astfel de fapte. Totodată, a fost extinsă rețeaua de camere pentru monitorizarea vitezei și a fost implementat un sistem automat de detectare a neregulilor.

În paralel, România a organizat în anul 2025 prima săptămână națională de conștientizare a siguranței rutiere, cu scopul de a educa publicul și de a atrage atenția asupra importanței respectării regulilor de circulație. De asemenea, poliția rutieră a raportat pentru același an o scădere cu 13% a numărului de decese și cu 4% a rănilor grave, semn că eforturile încep să dea rezultate.

Povara importului de mașini second-hand și efectele asupra mediului

Un alt aspect care contribuie la pericolul din trafic este importul masiv de autovehicule la mâna a doua, multe dintre acestea lipsind de sisteme moderne de siguranță. Astfel de mașini, adesea vechi și poluante, sporesc riscul de accidente și agravează problemele de mediu. În București, de exemplu, traficul auto reprezintă sursa principală a poluării aerului, Capitala fiind una dintre cele mai afectate orașe din Europa la acest capitol.

Specialiștii în domeniul protecției mediului avertizează că importul acestor mașini aduce nu doar poluare, ci și un risc crescut pe șosele. Întinerirea parcului auto și stimularea achiziționării de vehicule noi, dotate cu sisteme avansate de siguranță, ar putea contribui semnificativ la reducerea numărului de accidente grave.

Provocări pentru viitor: între schimbări legislative și mentalități greu de modificat

Deși există semnale de îmbunătățire, România rămâne departe de obiectivul european de reducere la jumătate a mortalității rutiere până în 2030. Comisia Europeană a transmis deja avertismente autorităților române privind implementarea deficitară a directivelor referitoare la siguranța în trafic, ceea ce arată că ritmul reformelor trebuie accelerat.

Experții spun că succesul real nu poate veni decât printr-o abordare integrată: modernizarea infrastructurii, aplicarea strictă a legislației și, nu în ultimul rând, cultivarea unui comportament responsabil la volan. Campaniile de educare, participarea activă a societății civile și colaborarea între instituții sunt esențiale pentru ca drumurile din România să devină mult mai sigure.

Concluzii: drumul spre siguranță, unul de durată

România se află la o răscruce în ceea ce privește siguranța rutieră. Progresul este posibil, însă presupune eforturi susținute și o schimbare de paradigmă atât în ceea ce privește infrastructura, cât și la nivelul comportamentului individual. Numai printr-un efort colectiv și consecvent, țara poate spera să își depășească statutul de lider negativ al Europei în ceea ce privește accidentele rutiere și să salveze vieți pe termen lung.