PÎCCJ a deschis dosar penal după peste 600 de plângeri
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a constituit un dosar penal după ce o asociație a depus peste 600 de plângeri privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Instituția a anunțat că, la 27 iulie 2026, a început urmărirea penală in rem.
Asociația ALES susține că anumite persoane din Parchetul General au blocat anchetarea anulării alegerilor prin „ținerea la sertar” a sesizărilor depuse de cetățeni. În comunicatul transmis presei, reprezentanții organizației afirmă că plângerile au vizat persoanele considerate responsabile pentru evenimentele din 6 decembrie 2024, când Curtea Constituțională a anulat scrutinul prezidențial.
Potrivit ALES, începând cu decembrie 2025, peste 600 de cetățeni au depus plângeri penale. Reclamanții spun că Parchetul General nu le-a înregistrat ca dosare penale cu indicativul „P”, ci le-a grupat sub numărul administrativ 2193/VIII-1/2025. Asociația afirmă că această practică a împiedicat declanșarea urmăririi penale și a limitat drepturile procesuale ale celor care au sesizat faptele.
Blocajul a fost confirmat, spune ALES, printr-o rezoluție a Inspecției Judiciare din 8 aprilie 2026. Documentul arată că în acea „lucrare administrativă” existau 589 de sesizări nesoluționate.
Asociația cere anchetarea personalului din Parchetul General pentru abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, fals intelectual și neglijență în serviciu. În acțiunea transmisă instituțiilor, ALES îi indică pe procurori, pe personalul auxiliar și pe funcționarii despre care susține că au împiedicat înregistrarea corectă a plângerilor.
Reprezentanții societății civile solicită înregistrarea de urgență a noii plângeri ca dosar penal, identificarea tuturor celor implicați și conservarea probelor. Ei cer păstrarea registrelor, a evidențelor informatice și a documentelor fizice, pentru a evita distrugerea lor.
ALS mai cere verificarea eventualelor conflicte de interese sau incompatibilități, sesizarea Inspecției Judiciare și suspendarea din funcție a persoanelor vizate, dacă legea permite acest lucru. „Nu cerem o soluție prestabilită. Cerem respectarea legii”, se arată în comunicatul asociației.
Organizația precizează că demersul nu urmărește stabilirea vinovăției politicienilor sau a judecătorilor care au anulat alegerile, ci verificarea modului în care instituțiile au tratat plângerile penale. Potrivit unor surse judiciare, după depunerea sesizării de către ALES, cele peste 600 de lucrări au fost reevaluate ca plângeri penale.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, Călin Georgescu a obținut 2.120.401 voturi, adică 22,94% din voturile valabil exprimate. Elena Lasconi a obținut 1.772.500 de voturi, adică 19,18%. Ulterior, Curtea Constituțională a anulat alegerile, în urma unor presupuse ingerințe rusești.
PÎCCJ a transmis că, după depunerea celor peste 600 de plângeri, la nivelul Secției de urmărire penală a fost constituit un dosar penal. Parchetul a precizat că urmărirea penală in rem a fost începută la 27 iulie 2026 și că, din cauza caracterului nepublic al procedurii, nu poate oferi alte informații.
Sursa: Știrile ProTV
