Sfânta Parascheva, sărbătorită pe 14 octombrie la Iași
Iașiul devine, la mijlocul lunii octombrie, unul dintre cele mai mari locuri de pelerinaj ortodox din România, când mii de credincioși vin să se închine la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. Hramul este prăznuit pe 14 octombrie, iar pelerinajul de la Catedrala Mitropolitană adună anual sute de mii de oameni.
Drumul moaștelor către Iași începe în urmă cu aproape o mie de ani, pe țărmul Mării Marmara, în localitatea Epivat, aproape de Constantinopol. Potrivit tradiției bisericești, Sfânta Parascheva s-a născut în prima jumătate a secolului al XI-lea, într-o familie creștină înstărită, și a primit o educație aleasă.
Scrierile religioase spun că, pe când avea aproximativ zece ani, a fost impresionată de cuvintele lui Iisus Hristos și a început să-și dăruiască hainele săracilor. După moartea părinților, și-a împărțit averea și a plecat la Ierusalim, apoi a trăit o vreme la o mănăstire de maici, aproape de Iordan. La circa 25 de ani, a revenit în Epivat, unde a trăit în smerenie până la moarte, în jurul vârstei de 27 de ani.
Trupul ei a fost îngropat lângă o biserică, iar moaștele au fost descoperite mai târziu, potrivit tradiției, după minuni atribuite sfintei. Cinstirea ei s-a răspândit în lumea ortodoxă, iar moaștele au fost mutate succesiv în mai multe centre religioase importante.
Biserica Ortodoxă Română arată că moaștele au ajuns la Târnovo în 1235, apoi la Belgrad, iar în secolul al XVI-lea au fost duse la Constantinopol. Acolo au rămas până în secolul al XVII-lea.
Momentul decisiv pentru Moldova a venit în timpul domniei lui Vasile Lupu, care a condus Moldova între 1634 și 1653. În 1641, după ce acesta a sprijinit Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, patriarhul Partenie I și membrii Sinodului i-au oferit moaștele Sfintei Parascheva drept dar de recunoștință.
Racla a fost adusă cu corabia pe Marea Neagră, însoțită de trei mitropoliți greci: Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului și Teofan al Paleopatrei. La Galați și apoi la Iași, Vasile Vodă Lupu, mitropolitul Varlaam, episcopii de Roman și Huși, clerul și credincioșii le-au întâmpinat. La 13 iunie 1641, moaștele au fost așezate în biserica Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi.
Ele au rămas acolo până în 1884, când lucrările de restaurare au dus la mutarea lor în paraclisul mănăstirii. Patru ani mai târziu, în seara zilei de 26 decembrie 1888, o lumânare uitată aprinsă lângă raclă a declanșat un incendiu care a mistuit catafalcul.
A doua zi, autoritățile de stat și bisericești au constatat că moaștele au rămas neatinse. Mitropolitul Iosif Naniescu a cercetat paraclisul, iar prefectul județului Iași, Leon Negruzzi, și procurorul general au consemnat întâmplarea în procese-verbale. Moaștele au fost puse provizoriu în altarul paraclisului și apoi mutate în noua Catedrală Mitropolitană din Iași, sfințită la 23 aprilie 1887.
Din 1889, centrul sărbătorii a devenit Catedrala Mitropolitană. În 1955, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât generalizarea cultului Sfintei Parascheva în țară, iar 14 octombrie a fost stabilită ca zi de prăznuire.
După 1990, pelerinajul a crescut tot mai mult. În jurul datei de 14 octombrie, racla este așezată într-un baldachin în curtea catedralei, pentru ca pelerinii să se poată închina, iar în unele ediții sunt aduse și moaștele altor sfinți, inclusiv cele ale Sfântului Paisie de la Sihăstria.
Ziua Sfintei Parascheva este legată și de tradiții populare. În unele zone, oamenii îi spun Sfânta Vineri, iar etnografii au consemnat interdicții precum oprirea lucrului, a cusutului sau a cioplitului. În alte comunități, ziua era asociată cu pregătirile pentru iarnă și cu încheierea muncilor agricole.
Site-ul Muzeului Țăranului Român citează și obiceiuri precum postul, evitarea nucilor, a castraveților și a poamelor „care au cruce”, dar și amestecarea oilor cu berbecii pentru prăsilă. Același material arată că ciobanii nu cioplesc nimic în această zi și că în multe locuri se fac iarmaroace.
În arhiva Basilica.ro, Sfânta Parascheva de la Iași este descrisă drept una dintre cele patru sfinte cu acest nume din sinaxare. Termenul grecesc Παρασκευή înseamnă „Vineri”, iar Basilica.ro precizează că Sfânta Paraschevi din Roma și Sfânta Parascheva de la Iași sunt adesea confundate.
Sursa: Adevărul
