Înălțarea Sfintei Cruci este sărbătorită pe 14 septembrie

Biserica Ortodoxă sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci în fiecare an pe 14 septembrie, zi numită în calendarul popular și Cârstovul Viilor sau Ziua Șarpelui. Sărbătoarea marchează cea mai veche cinstire a lemnului sfânt și amintește două momente importante din istoria Crucii.

Potrivit textului sursă, primul moment este Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos și înălțarea ei în fața poporului de către episcopul Macarie, la 14 septembrie 335. Al doilea este aducerea Sfintei Cruci de la perși, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a așezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Sfânta Cruce a fost găsită la porunca Sfintei împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Tradiția spune că, pe Golgota, au fost descoperite trei cruci.

Patriarhul Macarie a cerut ca o femeie moartă să atingă pe rând cele trei cruci, pentru a se vedea care este crucea lui Hristos. Femeia a înviat când a fost atinsă de a treia cruce, iar patriarhul a poruncit ca aceasta să fie înălțată într-un loc înalt, unde să o poată vedea tot poporul.

Ziua de 14 septembrie este privită și ca hotar între vară și toamnă. În zonele deluroase și sudice, mai ales în podgorii, sărbătoarea poartă numele de Cârstovul Viilor și anunță începutul culesului viei.

În calendarul popular, aceeași zi este numită și Ziua Șarpelui. O credință veche spune că, din acest moment, șerpii și celelalte reptile se retrag în ascunzișuri subterane și rămân acolo până în primăvară.

La sate, oamenii mai cred că șerpii se adună înainte de retragere, se încolăcesc și fac o mărgică numită „piatra nestemată”, folosită pentru vindecarea tuturor bolilor.

Tot de Ziua Crucii, oamenii strâng ultimele plante de leac, între care boz, micșunele, mătrăgună și năvalnic. Ei le duc la biserică, împreună cu buchete de flori și busuioc, pentru a fi puse în jurul crucii și sfințite.

Plantele sfințite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite. Tradiția spune că ele sunt folosite pentru vindecarea bolilor, pentru lăutoarea fetelor, ca să nu le cadă părul, și la streșinile caselor, pentru apărare de rele și de trăsnete.

Busuiocul sfințit de Ziua Crucii este pus și în vasele de apă ale păsărilor, iar în Bucovina oamenii făceau în această zi acte ritualice împotriva duhurilor rele sau cu scop fertilizator.

Acolo, localnicii atârnau în ramurile pomilor fără rod cruci de busuioc sfințit, crezând că vor avea parte de o recoltă bogată în toamna următoare. La sărbătoarea de duminică și luni, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, participă la Sfânta Liturghie în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală.

Sursa: Știrile ProTV