Raed Arafat explică de ce IGSU nu trimite RO-Alert la cutremur
Raed Arafat a explicat de ce Inspectoratul General pentru Situații de Urgență nu trimite mesaje RO-Alert înaintea unui cutremur. Declarațiile șefului DSU vin după seismul de 5,7 grade produs miercuri, 18 noiembrie, în România, resimțit și în București.
Arafat a spus că o astfel de alertă ar putea provoca panică și ar împinge oamenii să ia decizii greșite, inclusiv să iasă pe scările blocurilor. El a arătat că, în cazul unui cutremur, reacția rapidă poate deveni periculoasă dacă oamenii se grăbesc să coboare din clădiri.
Șeful DSU a făcut trimitere și la întrebările reapărute după fiecare seism resimțit în România, mai ales în rândul celor care primesc pe telefoanele Android alerte automate cu câteva secunde înainte de unda de șoc. La cutremurul din dimineața de 18 noiembrie, utilizatorii de telefoane au primit o notificare de la Google înainte ca mișcarea tectonică să fie simțită.
Arafat a explicat diferența dintre sistemul de avertizare al telefoanelor și decizia autorităților de a nu folosi RO-Alert pentru cutremure. Potrivit lui, seismele produc unde primare, care se propagă mai repede și sunt greu de perceput, și unde secundare, mai lente, dar mai puternice și mai periculoase.
Sistemul dezvoltat de Google pentru Android detectează primele unde și trimite mesajul înainte ca oamenii să simtă efectiv cutremurul. În schimb, aparatura din dispeceratele IGSU, conectată la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, transmite avertizarea doar cu câteva secunde înainte sau chiar în timpul seismului, a explicat șeful DSU.
„De multe ori, aparatele pe care noi le avem conectate în dispeceratele noastre la Institutul de Fizică a Pământului când ne avertizează ne avertizează doar cu câteva secunde înainte sau chiar în timpul în care cutremurul se întâmplă”, a spus Raed Arafat. El a adăugat că Android folosește un sistem bazat pe detectarea unor unde mai puțin sesizabile de om.
Oficialul a mai spus că nivelul de pregătire al populației pentru un cutremur major rămâne scăzut. Din acest motiv, autoritățile nu pot conta pe o reacție calmă dacă ar suna RO-Alert, a precizat Arafat.
„Pentru că inducem panică într-un timp foarte scurt, pentru că cel mai probabil când vom da RO-Alert s-ar putea să-l dăm pe un cutremur care nu va avea niciun impact sau s-ar putea să-l dăm pe un cutremur serios care să pună oamenii să coboare pe scările blocurilor şi să fie prinşi de cutremur chiar în scara blocului, care este cel mai rău loc unde poţi să fii prins în timpul cutremurului”, a explicat acesta.
Arafat a amintit și platforma națională fiipregatit.ro, unde sunt prezentate regulile de comportament înainte, în timpul și după un cutremur. El a spus că românii nu accesează prea des aceste materiale de pregătire.
Cutremurul de 5,7 grade s-a produs la ora locală 02:48:55, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 120,8 kilometri, la limita dintre județele Vrancea și Buzău, la aproximativ 21 de kilometri de comuna Bisoca. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a precizat că epicentrul a fost la 48 km sud de Focșani, 61 km sud de Buzău, 64 km est de Sfântu Gheorghe, 74 km est de Brașov și 90 km nord-est de Ploiești.
Inițial, specialiștii INFP au estimat o magnitudine moment de 5,8 Mw, într-un interval cuprins între 5,4 și 6,1, apoi au revizuit valoarea oficială la 5,7 pe scara Richter. Seismul a fost simțit în București, dar și în Constanța, Brăila, Galați și Focșani, precum și în Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina.
După cutremur, echipajele inspectoratelor pentru situații de urgență au pornit verificări în teren pentru a controla infrastructura și eventualele efecte asupra comunităților. DSU a cerut populației să rămână calmă și a spus că astfel de mișcări tectonice pot fi urmate de replici.
Autoritățile au transmis că două persoane au fost rănite în urma incidentelor provocate de seism în județele Galați și Buzău. În Galați au fost înregistrate nouă apeluri la 112, iar șase persoane cu atacuri de panică au fost transportate la spital.
Pompierii au verificat opt județe — Brăila, Buzău, Covasna, Galați, Iași, Neamț, Vrancea și Vaslui — precum și municipiul București. Autoritățile nu au raportat pagube materiale majore la clădiri sau la rețelele de utilități.