Taxe și impozite

În prezent, mediul de afaceri cere ca România să oprească schimbările fiscale dese și să păstreze reguli stabile, după mai multe majorări de taxe. Propunerile includ un moratoriu fiscal de 3–5 ani și un dialog regulat între Guvern și industrii.

Presiunea vine pe fondul eforturilor de a reduce deficitul bugetar, după ce statul a majorat cota standard de TVA de la 19% la 21%, a unificat cotele reduse la 11% și a crescut impozitul pe dividende la 16%. Au fost majorate și taxele locale pe proprietate, iar regimul microîntreprinderilor a fost schimbat.

Analiza citată arată că aceste măsuri au adus venituri mai mari la buget. În intervalul august 2025–iulie 2026, încasările din TVA au crescut cu 22,2%, iar deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni din 2026.

Totuși, Comisia Europeană estimează un deficit de aproximativ 6,2% din PIB pentru întregul an 2026, iar România trebuie să continue ajustarea până la ținta de 3% din PIB în 2031. În același timp, specialiștii spun că spațiul pentru noi creșteri este tot mai mic, iar o parte importantă din problemă rămâne colectarea slabă a taxelor.

Colectare și controale

Pentru 2023, România nu a încasat aproximativ o treime din TVA-ul datorat, cel mai mare decalaj de conformare din Uniunea Europeană. Printre instrumentele deja disponibile pentru îmbunătățirea colectării se află facturarea electronică, raportarea SAF-T, sistemul e-Transport și declarația de TVA precompletată.