Mediul de afaceri cere reguli fiscale stabile în România

România trebuie să își schimbe abordarea fiscală dacă vrea să reducă deficitul bugetar fără să apese suplimentar pe companii și consumatori. Specialiștii invocă o colectare mai bună a taxelor, un control mai strict al cheltuielilor și reguli fiscale stabile, după mai multe majorări de impozite.

Analiza arată că statul a mers în ultimii ani pe creșteri de taxe, însă spațiul pentru noi majorări s-a redus. Mediul de afaceri cere acum o perioadă în care regulile să nu fie schimbate constant, iar printre propuneri apar un moratoriu fiscal de trei până la cinci ani și un dialog regulat între Guvern și reprezentanții industriilor.

România a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Pentru corecție, autoritățile au ridicat cota standard de TVA de la 19% la 21%, au unificat cotele reduse la 11% și au majorat impozitul pe dividende de la 10% la 16%. Au fost crescute și impozitele locale pe proprietate, iar regimul fiscal al microîntreprinderilor a fost modificat.

Măsurile au început să aducă venituri mai mari la buget. În intervalul august 2025–iulie 2026, încasările din TVA au urcat cu 22,2% față de cele 12 luni anterioare. În primele opt luni din 2026, deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă din 2025.

Comisia Europeană estimează însă un deficit de aproximativ 6,2% din PIB pentru întregul an 2026. România trebuie să continue ajustarea până la ținta de 3% din PIB în 2031.

Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe PwC România, spune că populația și companiile resimt deja efectele fiscale și că spațiul pentru noi creșteri este tot mai mic. „Creșterea taxelor ca soluție de reducere a deficitului bugetar și-a atins limitele”, a spus ea.

În opinia ei, România trebuie să găsească un echilibru între corectarea deficitului și păstrarea unei economii suficient de puternice pentru a susține veniturile statului.

PwC arată că o mare parte din problemă vine din colectarea slabă. Pentru 2023, România nu a încasat aproximativ o treime din TVA-ul datorat, cel mai mare decalaj de conformare din Uniunea Europeană. Media europeană a fost de 9,5%, iar pierderea estimată s-a ridicat la 45,5 miliarde de lei într-un singur an.

Potrivit analizei, recuperarea fiecărui punct procentual din acest decalaj ar putea aduce aproximativ 1,5 miliarde de lei la buget. Printre instrumentele deja disponibile se află facturarea electronică, raportarea SAF-T, sistemul e-Transport și declarația de TVA precompletată.

Adrian Negrescu spune că instabilitatea fiscală a devenit o povară pentru companii. „În cinci ani, impozitul pe dividende s-a triplat în trei pași, regimul microîntreprinderilor a fost rescris de mai multe ori, iar TVA-ul a crescut. Niciun antreprenor nu poate construi un plan de afaceri pe cinci ani, când regulile se schimbă de la an la an. Instabilitatea a devenit o taxă în sine, poate cea mai scumpă dintre toate”, a afirmat analistul.

Impozitul pe dividende ilustrează această evoluție. Cota a fost de 5% până la sfârșitul lui 2022, a urcat la 8% în 2023, la 10% în 2025 și la 16% în 2026. În paralel, pragul de venituri pentru microîntreprinderi a coborât de la un milion de euro la 100.000 de euro, iar impozitul minim pe cifra de afaceri, introdus în 2024, urmează să fie eliminat în 2027.

Un alt exemplu este impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”. Introdus în 2014, eliminat în 2017 și reintrodus în 2025, cu o cotă de 1%, acesta afectează infrastructura din energie și telecomunicații.

Adrian Negrescu a spus că revenirea acestei taxe transmite un semnal nefavorabil investitorilor. „Taxa pe stâlp este exemplul perfect de impozit care descurajează exact ce ne dorim cel mai mult: investițiile în infrastructură. Un investitor nu se sperie de o taxă de 1%. Se sperie că nu știe ce taxă va veni anul viitor”, a declarat el.

Analiza mai arată că schimbările fiscale au avut efecte și în alte domenii. După modificările introduse prin OUG 7/2026, numărul aparatelor autorizate în jocurile de noroc a scăzut la 2.337 în perioada februarie–mai, de la aproape 19.000 în aceeași perioadă a anului precedent. Încasările din taxele de autorizare au coborât de la 485 de milioane la 300 de milioane de lei.

Instabilitatea fiscală apare și într-un moment în care investițiile străine directe au scăzut puternic. Potrivit datelor citate în analiză, fluxul net a ajuns la 669 de milioane de euro în primul semestru din 2026, față de 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025.

În trimestrul al doilea, fluxul net a fost negativ, de minus 521 de milioane de euro. Profiturile reinvestite au avut și ele o valoare negativă de 1,1 miliarde de euro în primul semestru, ceea ce arată că retragerile și distribuirea profiturilor au depășit reinvestirea lor în economia locală.

Prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea a descris această evoluție drept „un semnal care nu poate fi ignorat”.

Specialiștii propun și înființarea unui consiliu consultativ economic pe lângă premierul Luca Niculescu. Acesta ar urma să reunească periodic reprezentanți ai marilor contribuabili și ai IMM-urilor din construcții, industria auto, energie și alte sectoare importante pentru economie.

Adrian Negrescu a spus că Guvernul ar trebui să discute constant cu industria înainte de a lua decizii fiscale. „Bugetul nu se face doar în birourile guvernamentale, ci și în fabrici, pe șantiere și în magazine”, a afirmat analistul.