Preotul Gabriel Cazacu a spus ce se poate împărți de Sfântul Dumitru

Credincioșii îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, pe 26 octombrie, iar părintele Gabriel Cazacu, de la Mănăstirea Cașin din București, a explicat ce alimente pot fi puse în pachetele de pomană. Sărbătoarea îi duce pe oameni la biserică pentru rugăciune și pentru pomenirea celor adormiți prin ajutorarea celor nevoiași.

Preotul a spus că pot fi oferite fructe de sezon, precum mere, pere, prune, struguri și nuci, alături de pâine sau colaci. El a adăugat că, în funcție de posibilitățile fiecărei familii, pot fi împărțite și preparate calde, printre care orez cu legume, sarmale ori mâncare de cartofi, dar și plăcintă cu mere sau dovleac.

„De Sfântul Dumitru, credincioșii pot merge la biserică pentru a aprinde o lumânare și a se ruga pentru cei adormiți”, a spus părintele Gabriel Cazacu. El a precizat că, în amintirea acestora, oamenii pot oferi pachete cu alimente de toamnă celor aflați în nevoie.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, cunoscut popular ca Sfântul Dumitru, este cinstit de Biserica Ortodoxă pe 26 octombrie. Potrivit Sinaxarului, el a trăit la sfârșitul secolului al III-lea și începutul celui de-al IV-lea, în perioada persecuțiilor împotriva creștinilor, iar viața sa este legată de cetatea Tesalonic, actualul Salonic, din Grecia.

Textul bisericesc arată că Dimitrie provenea dintr-o familie înstărită, care își păstra credința în ascuns. Tatăl său conducea cetatea și amenajase în locuință o încăpere pentru rugăciune, unde Dimitrie a primit învățătura religioasă și a fost botezat în taină.

După moartea tatălui, împăratul Galeriu Maximian l-a numit la conducerea Tesalonicului. Deși avea misiunea de a-i persecuta pe creștini, Dimitrie și-a mărturisit public credința și a început să propovăduiască Evanghelia.

Relatarea bisericească spune că, înaintea confruntării cu autoritățile, el i-a încredințat slujitorului său, Lup, sarcina de a împărți săracilor averea moștenită. Refuzul de a renunța la creștinism a dus la întemnițarea sa, iar tradiția hagiografică arată că soldații l-au ucis în locul de detenție, străpungându-l cu sulițele, din porunca împăratului.

Trupul a fost luat de creștini și îngropat în ascuns, iar deasupra mormântului a fost ridicat ulterior un lăcaș de cult. Denumirea de „Izvorâtorul de Mir” vine din tradiția bisericească despre mirul care ar fi izvorât din moaștele sale și pe care credincioșii îl considerau tămăduitor.

Tradiția leagă ridicarea unei biserici mai mari de Leontie, un înalt demnitar din Iliric, care s-ar fi vindecat după rugăciune la mormântul sfântului. Tot potrivit acestei relatări, moaștele au fost descoperite în timpul lucrărilor, iar din ele s-ar fi răspândit mir frumos mirositor.

Biserica Sfântul Dimitrie din Salonic a trecut prin mai multe refaceri, inclusiv după incendiul din secolul al VII-lea și după cel din 1917. Lăcașul face parte din ansamblul „Monumentele paleocreștine și bizantine din Salonic”, înscris în patrimoniul mondial UNESCO în 1988.

„Ziua de Sfântul Mucenic Dimitrie nu este numai un moment de celebrare religioasă, ci și un prilej de unitate comunitară”, a mai spus părintele Gabriel Cazacu. El a adăugat că, dacă este posibil, credincioșii pot merge și la mormintele celor adormiți pentru a le transmite prețuirea și iubirea lor.