PNL spune că decizia CEDO îi dă dreptate lui Ilie Bolojan

PNL a transmis joi că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului privind restanțele salariale ale magistraților confirmă poziția lui Ilie Bolojan în disputa cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Liberalii susțin că hotărârea CEDO întărește ideea că alocarea banilor publici ține de Guvern și Parlament.

Un complet de șapte judecători ai CEDO a declarat inadmisibile, ca „vădit neîntemeiate”, cererile depuse în 2024 de magistrați români. Aceștia reclamau că nu au primit integral unele drepturi salariale restante, iar Curtea a ținut cont de dificultățile economice și bugetare ale României.

Instanța europeană a mai avut în vedere măsurile adoptate de autoritățile române pentru plata treptată a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești. În motivare, CEDO a vorbit despre „circumstanțe excepționale” și despre constrângeri economice și bugetare pe care statul le-a gestionat într-o perioadă dificilă.

„Partidul Național Liberal constată astfel justețea poziției precedentului Executiv și consideră că decizia CEDO întărește separația puterilor în stat atunci când vine vorba despre folosirea fondurilor publice”, arată comunicatul formațiunii. PNL spune că premierul Ilie Bolojan a apărat consecvent principiul potrivit căruia deciziile privind resursele publice aparțin Guvernului și Parlamentului, nu instanțelor.

Liberalii au insistat și asupra pasajului din hotărâre în care CEDO arată că judecătorii chemați să se pronunțe asupra unor drepturi salariale de care ar putea beneficia chiar ei pot ajunge într-un conflict de interese. Potrivit Curții, interesul patrimonial personal poate afecta imparțialitatea funcției judiciare.

PNL spune că această observație trebuie analizată de instituțiile din sistemul judiciar și că sunt necesare măsuri pentru a preveni astfel de situații. Formațiunea afirmă că hotărârea europeană confirmă dreptul Guvernului de a lua măsuri bugetare în interesul statului.

Conflictul dintre fostul Executiv și ÎCCJ a vizat fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Guvernul a susținut că distribuirea resurselor bugetare intră în competența puterii executive și legislative, iar Înalta Curte a cerut asigurarea sumelor pentru executarea hotărârilor judecătorești.

În acest dosar, Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ. Pe 7 octombrie, CCR a declarat sesizarea inadmisibilă, iar pe 15 octombrie Înalta Curte a câștigat definitiv procesul privind asigurarea fondurilor pentru plata restanțelor salariale.

Hotărârea CEDO pronunțată joi privește însă o procedură separată, legată de respectarea drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului în cazul eșalonării plăților. Decizia nu anulează hotărârea definitivă a instanței române privind obligația de a asigura fondurile necesare achitării restanțelor.