Alegeri în Berlin și Mecklenburg-Pomerania, test pentru Merz
Alegătorii din Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest votează duminică, într-un scrutin care pune sub presiune viitorul politic al cancelarului Friedrich Merz și poate aduce noi câștiguri pentru AfD. Secțiile se deschid la ora 8:00 și se închid la 18:00, ora locală.
În Berlin, aproximativ 2,5 milioane de persoane au drept de vot, iar în landul de pe coasta Mării Baltice sunt aproape 1,3 milioane de alegători. Rezultatele sunt urmărite atent după succesul obținut de AfD în Saxonia-Anhalt, unde partidul anti-imigrație și pro-Kremlin a obținut cel mai bun scor din istoria sa la un scrutin regional.
Formațiunea de extremă dreapta speră să mai ia voturi de la CDU, partidul condus de Merz. Sondajele arată însă că AfD rămâne departe de o majoritate în ambele landuri, chiar dacă se află într-un avans vizibil.
La Berlin, CDU se bate pentru primul loc cu Die Linke, partidul de extremă stânga care a cerut exproprierea proprietarilor corporativi pentru a reduce costurile locuințelor. Aproximativ 85% dintre gospodăriile din capitală stau cu chirie, iar chiriile anunțate aproape s-au dublat din 2014, când orașul era descris de primarul de atunci, Klaus Wowereit, drept „sărac, dar sexy”.
AfD se află pe locul al treilea sau al patrulea în sondajele din Berlin. Actualul primar, Kai Wegner, din CDU, și-a retras candidatura la realegere în iulie, după ce a fost criticat pentru că a mers la tenis în timp ce mari părți ale capitalei rămâneau fără curent din cauza unui incendiu provocat iarna trecută. Stefan Evers, directorul financiar al Berlinului, i-a luat locul, dar nu a ridicat partidul în sondaje.
În Mecklenburg-Pomerania de Vest, situația este și mai dificilă pentru Merz. Liderii regionali l-au făcut responsabil pentru rezultatul slab, iar AfD și social-democrații sunt într-o cursă foarte strânsă. CDU riscă acolo primul rezultat de o singură cifră din ultimii 75 de ani.
Dacă partidul ar coborî sub pragul de 5% necesar pentru intrarea în parlament, ar fi un precedent fără egal în perioada postbelică. Un asemenea rezultat ar lovi direct în eforturile lui Merz de a-și păstra poziția.
Cancelarul a respins apelurile de a demisiona și a spus că va merge mai departe cu pachetul de reforme economice și sociale pe care îl consideră esențial pentru Germania. „Noi, ca guvern, am fost aleși pentru patru ani, iar eu am fost ales pentru patru ani”, a declarat el în fața unor reprezentanți ai industriei. „Și vreau să folosesc acești patru ani pentru a scoate țara din această perioadă dificilă”.
Popularitatea lui Merz a coborât la 10%, iar un oficial guvernamental a spus că el a renunțat la planul de a vorbi la Adunarea Generală a ONU de la New York, pentru că „prezența sa este necesară la Berlin” după alegeri. Credibilitatea sa a fost afectată și de promisiunile electorale încălcate privind revenirea economiei germane pe creștere și reducerea influenței AfD.
Holger Schmieding, economistul-șef al băncii Berenberg, a spus că se așteaptă totuși ca Merz să își ducă mandatul până la capăt. El a estimat într-o notă de cercetare că riscul ca CDU să se răzvrătească împotriva cancelarului a urcat de la 20% acum 10 zile la aproximativ 35% în prezent.
Schmieding a legat această creștere și de prețurile mai mari la benzină, care apasă asupra alegătorilor deja nemulțumiți. Deși unii indicatori economici s-au îmbunătățit sub mandatul lui Merz, costul vieții și dezindustrializarea din sectoare precum industria auto au continuat să afecteze sprijinul pentru guvern.
AfD a capitalizat și temerile legate de criminalitate, anxietatea economică și sprijinul ferm al lui Merz pentru Ucraina. În Saxonia-Anhalt, partidul și-a construit victoria mai ales prin mobilizarea celor care nu votează.
Oponenții săi speră că spectrul unui avans al extremei drepte îi va trimite la urne pe alegătorii partidelor democratice. După scrutinul din Saxonia-Anhalt, zeci de mii de oameni au participat la proteste de stradă împotriva AfD.
Sursa: Digi24