România și vecinii

În 30 octombrie 2026, reacțiile din Bulgaria au mers în sensul calmării tensiunilor cu România, după declarațiile președintelui Rumen Radev despre atacurile din Marea Neagră. Sute de bulgari au transmis mesaje de solidaritate și scuze pentru români, iar criticii au spus că Bucureștiul nu ar trebui făcut responsabil pentru agresiuni atribuite Rusiei.

România și Ucraina: școala din Orlivka

La frontiera româno-ucraineană, MAE și autoritățile de la Kiev caută o soluție după închiderea clasei I cu predare în limba română din Orlivka, la patru zile după deschidere. Nicușor Dan a spus că ministerul de externe investighează cazul, iar Volodimir Zelenski a susținut că au existat situații izolate similare, dar că nicio școală nu trebuie închisă în timpul războiului.

Ministerul român spune că a făcut demersuri la București și la Kiev și că urmărește respectarea drepturilor minorității române din Ucraina. În paralel, educația în limba română rămâne o prioritate în dialogul bilateral, iar partea română invocă mecanismele din Planul de acțiune privind protecția minorităților naționale din procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.

Cu Ungaria, relațiile au fost marcate în 2026 de acuzații și tensiuni diplomatice, după reținerea unor angajați ucraineni la Budapesta și disputa dintre Péter Szijjártó și Zelenski. În cazul Serbiei, subiectul relevant din articole este mai ales contextul regional al Kosovo: tribunalul de la Haga l-a condamnat pe Hashim Thaci la 25 de ani de închisoare pentru crime de război comise în timpul conflictului cu Serbia.

În ansamblu, tema vecinătății României rămâne dominată de securitatea Mării Negre, de protecția comunităților românești din Ucraina și de sensibilitățile diplomatice din regiune. Următorii pași vizează clarificarea cazului Orlivka și menținerea cooperării cu Kievul și Sofia.