Rusia a cerut schimbări de securitate pentru NATO și Moldova

Rusia ar fi cerut retragerea Finlandei din NATO și eliminarea bazelor militare ale Alianței din statele baltice, în cadrul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina. Propunerile ar fi fost prezentate reprezentanților europeni la discuțiile de la Abu Dhabi, scrie BILD, citat de agenția Anadolu.

Potrivit publicației germane, cererile depășesc Ucraina și urmăresc ceea ce Moscova descrie drept o „nouă ordine de securitate europeană”. Planul informal ar include și schimbări în Republica Moldova și Belarus.

BILD scrie că Rusia vrea să păstreze toate teritoriile ucrainene pe care le ocupă acum și să primească și restul regiunilor Donețk și Lugansk, aflate încă sub controlul Kievului. Ucraina ar urma să rămână permanent nealiniată, ceea ce ar exclude aderarea la NATO, dar nu și posibilitatea intrării în Uniunea Europeană.

Moscova cere și demilitarizarea porturilor ucrainene Odesa și Nikolaev, care nu ar mai putea fi folosite ca baze navale. În același timp, ar urma să fie stabilite acorduri pentru libertatea de navigație în Marea Neagră și în Marea Baltică.

Propunerile ar schimba și prezența NATO în nordul Europei. Rusia ar dori retragerea tuturor bazelor militare ale Alianței din Estonia, Letonia și Lituania, iar Finlanda ar trebui să părăsească NATO și să revină la statutul de dinaintea aderării.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat însă că Rusia ar fi cerut Finlandei să se retragă din Alianță. „Nu știu nimic despre acest lucru. Nu, nu au fost înaintate astfel de condiții. Cu siguranță, acest subiect nu a fost discutat”, a declarat el.

Pretențiile atribuite Moscovei vizează și Republica Moldova. Potrivit publicației belaruse Nasha Niva, Rusia ar vrea transformarea țării într-o republică federală formată din Republica Moldova, Găgăuzia și Transnistria, regiunea separatistă susținută de Moscova.

În varianta descrisă de Nasha Niva, dacă Republica Moldova ar adera la Uniunea Europeană, Transnistria și Găgăuzia ar primi dreptul să organizeze referendumuri pentru independență. Rusia ar oferi, în schimb, retragerea armelor nucleare din Belarus și s-ar angaja să nu desfășoare acolo rachete cu rază medie de acțiune, inclusiv sisteme Iskander și Oreșnik.

Totodată, Moscova ar fi dispusă să-și retragă trupele din Transnistria, potrivit aceleiași surse. BILD notează că planul prezentat este doar unul dintre mai multe proiecte care circulă în cercurile informale de negociere și că nu este clar dacă Vladimir Putin îl susține personal.

La întâlnirea de joi cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, Putin a repetat cererile Moscovei și a respins orice prezență a trupelor străine în Ucraina după un acord de pace. El a spus că forțele europene desfășurate într-un aranjament de securitate postbelic ar deveni „ținte militare legitime”.

Putin a respins și ideea unor zone demilitarizate sau a unor „zone gri” între forțele ruse și cele ucrainene. A insistat că „granița de stat” trebuie să fie singura linie de demarcație, iar Institutul pentru Studiul Războiului a interpretat această poziție drept o reafirmare a cererii Moscovei de a controla integral regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.

Vladimir Medinski, consilier al președintelui rus, a declarat că Rusia va respinge orice schimb teritorial și va continua să-și extindă așa-numita zonă de securitate în regiunile Sumî și Harkov.