Marin Voicu: România a ratat finanțări europene din cauza întârzierilor
Profesorul Marin Voicu a analizat programele Comisiei Europene și a arătat că România a pierdut din finanțarea disponibilă din cauza angajamentelor greu de îndeplinit și a întârzierilor. Textul publicat pe JURIDICE.ro compară obiectivele anunțate la Bruxelles cu rezultatele obținute în practică.
Uniunea Europeană finanțează proiecte pentru protejarea drepturilor, modernizarea justiției și redresarea economiei. În analiza sa, Marin Voicu spune că între aceste obiective și efectele resimțite de cetățeni rămâne uneori o distanță mare.
Unul dintre programele vizate este „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, derulat în perioada 2021–2027. Acesta susține participarea cetățenilor la viața democratică, combaterea discriminării și prevenirea violenței, inclusiv împotriva femeilor și copiilor. Organizațiile societății civile pot cere finanțare pentru proiecte care urmăresc aceste scopuri.
Analiza trece și la programul „Justiție”, care urmărește o cooperare mai bună între sistemele judiciare din statele membre. Programul finanțează pregătirea profesioniștilor dreptului și facilitarea accesului la justiție, iar digitalizarea ocupă un loc important. Instrumentele electronice ar trebui să facă serviciile judiciare mai accesibile și colaborarea dintre autorități mai eficientă.
Pentru public, miza acestor programe nu este numărul proiectelor aprobate, ci efectul lor concret: drepturi mai bine protejate și o justiție mai ușor de folosit.
Marin Voicu discută și planurile naționale de redresare și reziliență, pe care le descrie drept una dintre cele mai ambițioase intervenții europene pentru investiții și reforme. Finanțarea depinde de îndeplinirea unor „jaloane” și „ținte”, adică angajamente și rezultate pe care statele trebuie să le atingă pentru a primi banii.
Autorul invocă criticile Parlamentului European privind diferențele dintre evaluările Comisiei, durata verificării cererilor de plată și transparența criteriilor folosite. Potrivit analizei, aceste obiecții privesc modul de administrare a mecanismului, nu doar performanța unui singur stat.
În cazul României, profesorul formulează o evaluare severă a pregătirii și implementării PNRR. El susține că consultarea insuficientă, asumarea unor angajamente dificil de realizat și întârzierile au redus capacitatea țării de a folosi finanțarea disponibilă.
Analiza atrage atenția și asupra efectului bugetar. Investițiile începute, dar rămase fără bani prin PNRR, pot avea nevoie de alte surse de finanțare.
O altă temă este planul prezentat de Comisia Europeană în aprilie 2026 pentru modernizarea procesului legislativ. Comisia urmărește reguli mai clare, mai coerente și mai ușor de aplicat, cu mai puține suprapuneri și mai puțină complexitate inutilă.
Instituția europeană propune și limitarea situațiilor în care statele adaugă cerințe mai împovărătoare decât cele prevăzute la nivel european. Pentru cetățeni și întreprinderi, promisiunea contează doar dacă schimbările se văd în practică.
Analiza leagă aceste dificultăți de avertismentele lui Mario Draghi privind competitivitatea europeană. Investițiile în tehnologie, energie și apărare, alături de creșterea productivității, sunt prezentate ca direcții esențiale pentru viitorul Uniunii.
În această logică, lentoarea deciziilor și implementarea slabă afectează capacitatea Europei de a răspunde schimbărilor economice și tehnologice. Bugetele și obiectivele rămân punctul de plecare, iar eficiența se vede în proiectele realizate și în beneficiile pentru cetățeni.
Sursa: Adevărul
