ÎCCJ ar putea primi joi soluția definitivă în disputa cu Guvernul
Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să primească joi soluția definitivă în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante pentru magistrați. Instanța supremă a amânat deja de cinci ori pronunțarea în acest dosar.
Procesul se află în recurs, după ce Curtea de Apel București a admis pe 5 mai acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, sumele datorate magistraților. CAB a stabilit și un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea ei în executare.
Curtea de Apel București a mai decis penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Miza litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei.
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, instanța supremă susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care au titluri executorii neexecutate de peste zece ani. ÎCCJ acuză și Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor.
În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind unele articole din legea contenciosului administrativ. Guvernul a vrut să afle dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste sumele aprobate prin lege.
Executivul a solicitat și trimiterea unei întrebări preliminare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Guvernul a cerut suspendarea procesului până la o decizie a CJUE.
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale din zona de Justiție.
„De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice”, a declarat Bolojan. El a spus că, potrivit juriștilor Guvernului, ÎCCJ își depășește competența constituțională, iar elaborarea bugetului de stat, rectificările și alocarea sumelor din fondul de rezervă aparțin exclusiv executivului și legislativului.
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei, adică 1 miliard de euro, pentru ÎCCJ în 2026. Suma reprezenta o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent și era destinată achitării unor drepturi salariale restante rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru alinierea la unele decizii ale instanțelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.
Guvernul a amânat însă o parte din aceste plăți și a redirecționat fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.
Sursa: Știri pe surse
